Scurte explicatii
Dupa cum stiti, diabetul zaharat este o boala caracterizata printr-o insuficienta relativa sau totala de insulina (hormon secretat de pancreas, ceea ce face ca glucoza din paine, fainoase, dulciuri si alte alimente sa nu poata fi arsa in tesuturi, in cantitatea ceruta de nevoile energetice ale organismului. Drept rezultat, glucoza creste in sange (hiperglicemie). La o glicemie peste 1,80 g ‰, glucoza apare si in urina (glicozurie), unde nu se gaseste in mod normal. Deci, prezenta glucozei in urina arata ca zaharul din sange a crescut prea mult. Cu toata cresterea glicemiei, tesuturile sunt lipsite de glucoza si, ca o reactie naturala, organismul incearca sa o procure din grasimile si proteinele alimentare (carne, branza, lapte, oua) sau chiar din proteinele si grasimile din tesuturile proprii. Asa se explica scaderea in greutate a diabeticului si senzatia de oboseala, cu toate ca el mananca mult. Faptul ca diabeticul continua sa manance fara masura nu face decat sa-1 dezechilibreze si mai mult. Creste si mai mult glucoza din sange si se elimina mai multa glucoza prin urina. O data cu glucoza se elimina prin urina si multa apa, si impreuna cu ea sarea, ceea ce duce la deshidratarea organismului. Prin transformarea grasimilor si proteinelor in glucoza se formeaza corpi cetonici, care sunt toxici si pot sa duca pana la coma diabetica. Corpii cetonici se elimina sub forma de acetona prin urina si prin respiratie, dand mirosul caracteristic de mere stricate. Tratamentul urmat cu strictete il fereste pe diabetic de complicatii si mentine organismul intr-o stare care nu se deosebeste prea mult de starea normala. Se considera ca diabetul este echilibrat cand glicemia se situeaza < 2 g ‰, glicozuria este absenta sau nu depaseste 10 g/24 de ore, iar greutatea corpului ramane neschimbata.
Alimentatia
Tratamentul diabetului consta inainte de toate din regimul alimentar cu glucide reduse cantitativ si in cantitate fixa. Cantitatea de glucide este stabilita de medic si oscileaza intre 120 si 200 de g/zi (fata de 300–350 g cat reprezinta de obicei consumul zilnic pentru un adult nediabetic). Restrictia facuta la glucide se compenseaza caloric cu alte alimente .care nu contin glucide (albumine, grasimi, verdeturi) si din care bolnavul poate manca atat cat sa se sature.
Cand boala nu permite corpului sa asimileze cantitati <150 g glucide se intervine cu tratamentul medicamentos: insulina sau tablete antidiabetice, numai dupa caz si la prescriptia medicului.
Pentru a fi sigur ca respecta regimul alimentar, diabeticul este obligat sa cantareasca zilnic alimentele care contin glucide. Orice depasire a prescriptiei medicului la alimentele din aceasta categorie, duce la decompensarea diabetului. In schimb, respectarea regimului permite diabeticului sa-si continue activitatea la fel ca orice om normal.
Regimul alimentar in diabet este format din doua grupe de alimente, dupa cum urmeaza:
Alimente care nu contin glucide si nu trebuie cantarite zilnic
Carne : vaca, vitel, pasare, miel, porc, sunca, piftie, mezeluri, conserve de carne (300 g).
Peste : proaspat sau conservat.
Branzeturi : branza de vaci, cas, svaiter, cascaval (200-300 g).
Oua : proaspete (1/zi).
Grasimi : unt, untdelemn, margarina, slanina (60-100 g).
Smantana : proaspata (50-150 g).
Nuci, alune : (4-5 bucati).
Bauturi : ceai, cafea, apa minerala. De asemenea vin alb, tuica sau coniac, dar cu moderatie, abuzul fiind daunator oricui si cu atat mai mult diabeticului.
Zarzavaturi : rosii, vinete, spanac, ciuperci, ardei gras, varza alba, bame, varza rosie, conopida, castraveti, dovlecei, fasole verde, ridichi, andive, stevie, loboda, papadie, untisor, salata verde (800 – l 000 g).
Alimente care contin glucide si trebuie socotite si cantarite zilnic pe cantar
Fructe proaspete : fragi, capsuni, zmeura, agrise, mure, piersici, mere, cirese timpurii, caise, visine, portocale (fara coaja, gutui, prune nu prea dulci (contin 10% glucide).
Lactate : branza de vaci, iaurt (contin 4% glucide).
Fainoase : paste fainoase, cartofi, orez sau gris, toate cantarite fierte (contin 20% glucide).
Paine : proaspata, indiferent de calitate (contine 50% glucide).
Mamaliga pripita, la fel si fasolea boabe cantarita fiarta (contin 12% glucide).
Exemplu de regim cu 200 g glucide
Vor fi cantarite zilnic urmatoarele alimente:
u 300 g fructe;
u 500 g lapte (sau iaurt, sau branza de vaci);
u 250 g cartofi (sau paste fainoase fierte, sau gris ori orez fiert);
u 200 g paine sau de 4 ori mai multa mamaliga pripita.
Indicatii privind echivalenta unor alimente
Alimentele cu continut glucidic permise diabeticului se pot inlocui unele cu altele ( in cantitati echivalente).
Astfel: 20 g paine = 250 g lapte (iaurt, branza de vaci) = 50 g cartofi (o lingura) = 50 g orez sau gris fiert = 50 g paste fainoase fierte = 100 g fructe permise = 80 g mamaliga pripita = 100 g morcovi.
Dupa cum se vede, greutatea pastelor fainoase, a grisului si a orezului se socoteste dupa fierbere.
Alimentele interzise
Diabeticului ii sunt oprite fainurile, biscuitii, legumele uscate, castanele, zaharul, ciocolata, bomboanele, prajiturile, rahatul, dulceata, inghetata, berea, vinul dulce, mustul, siropurile, lichiorurile, strugurii, prunele uscate, perele pergamute.
Regimul de viata
|
- Dati multa atentie igienei personale, in special pastrati cu strictete curatenia pielii si a gurii. Spalati-va pe dinti dupa fiecare masa si tratati-va eventualele focare dentare. Ingrijiti-va picioarele, prin spalarea lor zilnica cu apa si sapun precum si prin evitare frigului si a incaltamintei necorespunzatoare.
|
|
- Evitati viata, zbuciumata, cu incordare nervoasa permanenta care stanjeneste echilibrarea diabetului.
|
|
- Luati masa mereu la aceleasi ore si respectati orele de somn.
|
|
- Evitati viata sedentara si supraalimentatia care predispun la obezitate. Obezitatea agraveaza diabetul si inlesneste aparitia complicatiilor vasculare.
|
|
- Pentru o mai buna ardere a glucozei va este folositoare o activitate musculara, insa fara eforturi intense. De aceea va recomandam plimbari, mici excursii, gimnastica si sporturi usoare: tenis de masa, ciclism, canotaj, vanatoare, scurte ascensiuni etc.
|
In cazul Dumneavoastra ratia alimentara trebuie sa contina aproximativ ____ g glucide/zi, cantitate indicata de medicul Dumneavoastra in functie de greutatea corporala, medicatia pe care o urmati si valorile actuale ale analizelor (glicemie, glicozurie).
Zaharul si produsele zaharoase (% la 100g aliment)
Denumire aliment |
Glucide |
Proteine |
Lipide |
Calorii |
cozonac ardelenesc |
44,7 |
8,9 |
4,4 |
260 |
cozonac de casa |
44,6 |
10,4 |
10,3 |
322 |
biscuiti obisnuiti |
70,3 |
9,0 |
9,0 |
409 |
biscuiti |
64,0 |
9,4 |
16,7 |
456 |
biscuiti Chindia |
63,3 |
10,0 |
14,5 |
435 |
biscuiti Covasna |
64,6 |
9,1 |
13,1 |
436 |
Eugenia (cu crema) |
64,4 |
8,7 |
15,0 |
440 |
biscuiti cu miere |
62,4 |
12,6 |
13,5 |
433 |
biscuiti Mirela |
64,6 |
10,0 |
13,7 |
433 |
biscuiti spiralati |
63,3 |
9,0 |
11,5 |
403 |
biscuiti stelute |
64,3 |
11,9 |
12,5 |
430 |
biscuiti Voinicel |
70,1 |
8,7 |
11,5 |
420 |
sticksuri |
68,1 |
13,3 |
5,2 |
381 |
fundite |
59,1 |
8,3 |
1,99 |
462 |
napolitane Cindrel |
44,3 |
8,0 |
3,05 |
498 |
napolitane Frutti |
45,8 |
6,4 |
3,03 |
496 |
zahar |
99,9 |
|
|
410 |
glucoza |
78,0 |
|
|
320 |
miere de albine |
81 |
0,4 |
0,2 |
336 |
amidon |
83,0 |
|
|
340 |
caramele cu fructe |
83,0 |
1,2 |
6,4 |
405 |
caramele cu lapte |
81,0 |
6,4 |
6,9 |
422 |
caramele cu malt |
82,0 |
5,7 |
1,0 |
360 |
caramele cu miere |
84,0 |
3,7 |
5,0 |
406 |
caramele cu rom |
64,0 |
2,7 |
5,4 |
323 |
dropsuri |
95 |
|
|
403 |
dropsuri cu lapte |
94,0 |
2,3 |
2,0 |
413 |
drajeuri |
98,0 |
|
|
402 |
bomboane fondante |
78,7 |
3,1 |
9,1 |
420 |
bomboane cu ciocolata |
56,3 |
7,0 |
33,8 |
574 |
ciocolata cu lapte |
50,0 |
6,9 |
40,0 |
605 |
ciocolata menaj |
62,0 |
6,5 |
27,5 |
536 |
ciocolata Romanta |
54,8 |
6,5 |
28,1 |
513 |
ciocolata cu vanilie |
64,9 |
4,6 |
28,4 |
549 |
sirop de fructe (visine, zmeura) |
67,0 |
0,2 |
|
275 |
dulceata de caise |
70,0 |
0,8 |
|
290 |
dulceata de capsuni |
63,1 |
0,4 |
|
260 |
dulceata de trandafir |
68,0 |
0,8 |
|
282 |
dulceata de visine |
68,0 |
0,8 |
|
282 |
gem de caise |
60,5 |
0,5 |
|
250 |
gem de capsuni |
59,0 |
0,4 |
|
244 |
gem de gutui |
58,0 |
0,4 |
|
239 |
gem de piersici |
59,5 |
0,5 |
|
246 |
gem de prune |
59,0 |
0,6 |
|
244 |
gem de visine |
58,0 |
0,7 |
|
241 |
gem de zmeura |
59,0 |
0,5 |
|
244 |
jeleu de afine |
70,0 |
0,6 |
|
289 |
jeleu de mure |
65,0 |
0,5 |
|
269 |
magiun de prune |
55,0 |
1,5 |
|
232 |
marmelada amestec |
63,0 |
0,6 |
|
261 |
marmelada extra |
71,0 |
0,4 |
|
292 |
pasta de macese |
66,0 |
0,8 |
|
274 |
cacao praf |
40,0 |
23,4 |
20,0 |
446 |
halva din floarea soarelui |
43,0 |
18,4 |
31,5 |
546 |
Ouale (% la 100g aliment)
Denumire aliment |
Glucide |
Proteine |
Lipide |
Calorii |
ou de gaina, integral |
0,6 |
14,0 |
12,0 |
171 |
galbenus de ou de gaina |
0,3 |
16,0 |
32,0 |
364 |
albus de ou de gaina |
0,5 |
13,0 |
0,2 |
57 |
ou de rata |
0,3 |
11,7 |
13,3 |
173 |
praf de oua de gaina, integral |
1,8 |
45,0 |
40,0 |
564 |
Mierea (% la 100g aliment)
Denumire aliment |
Glucide |
Proteine |
Lipide |
Calorii |
miere de albine |
81 |
0,4 |
0,2 |
336 |
Legumele si leguminoasele (% la 100g aliment)
Denumire aliment |
Glucide |
Proteine |
Lipide |
Calorii |
andive |
3,0 |
1,5 |
0,2 |
22 |
anghinare |
1,0 |
2,7 |
0,7 |
38 |
ardei gras verde |
2,5 |
1,37 |
1,1 |
25 |
ardei gras rosu |
2,5 |
1,7 |
0,4 |
39 |
cartofi noi |
17,4 |
1,5 |
0,2 |
80 |
cartofi maturi |
20 |
2,5 |
0,15 |
88 |
castraveti |
2,9 |
29 |
0,2 |
18 |
ceapa verde |
2,0 |
1,5 |
0,2 |
20 |
ceapa uscata |
8,0 |
1,06 |
0,2 |
45 |
ciuperci |
2,3 |
5,0 |
0,5 |
29 |
conopida |
3,9 |
2,8 |
0,27 |
30 |
dovlecei |
3,2 |
1,0 |
0,1 |
18 |
fasole verde |
5,7 |
2,0 |
0,2 |
34 |
gulii |
1,8 |
4,5 |
0,1 |
33 |
hrean |
1,1 |
3,2 |
0,2 |
81 |
loboda |
2,9 |
0,5 |
0,2 |
19 |
mazare verde boabe |
14,0 |
8,4 |
0,5 |
93 |
marar frunze |
1,2 |
1,0 |
0,8 |
32 |
morcovi |
1,3 |
1,5 |
0,3 |
44 |
napi |
1,2 |
2,0 |
0,2 |
32 |
pastranac |
1,5 |
2,5 |
0,5 |
72 |
patrunjel frunze |
3,2 |
1,05 |
0,6 |
46 |
patrunjel radacini |
10,0 |
1,1 |
0,8 |
53 |
patlagele rosii |
4,3 |
1,1 |
0,3 |
25 |
praz |
10,0 |
2,3 |
0,4 |
54 |
ridichi de luna |
3,8 |
0,8 |
0,1 |
20 |
ridichi de iarna |
4,9 |
1,3 |
0,1 |
26 |
salata verde |
3,0 |
1,6 |
0,2 |
21 |
sfecla rosie |
9,0 |
1,4 |
0,1 |
44 |
spanac |
2,6 |
3,0 |
0,3 |
26 |
sparanghel |
2,6 |
2,0 |
0,2 |
21 |
telina radacini |
5,9 |
1,5 |
0,3 |
33 |
urzici |
7,1 |
7,0 |
0,7 |
64 |
usturoi |
2,6 |
6,8 |
0,2 |
136 |
varza alba |
5,8 |
1,8 |
0,2 |
33 |
varza Bruxelles |
7,0 |
4,0 |
0,5 |
50 |
varza rosie |
5,6 |
1,9 |
0,2 |
33 |
vinete |
4,8 |
1,3 |
0,2 |
27 |
ardei umpluti cu orez |
7,0 |
1,4 |
1,9 |
52 |
bulion |
8,3 |
2,7 |
0,6 |
51 |
rosii in bulion |
3,2 |
1,1 |
0,3 |
20 |
bame in bulion |
4,6 |
2,0 |
0,6 |
33 |
bame in ulei |
6,2 |
1,9 |
6,0 |
91 |
conopida in apa |
1,8 |
1,0 |
0,2 |
13 |
dovlecei in apa |
2,5 |
1,5 |
0,4 |
20 |
fasole verde in apa |
2,2 |
1,1 |
0,2 |
15 |
ghiveci in bulion |
3,2 |
1,3 |
0,3 |
21 |
ghiveci in ulei |
3,4 |
1,8 |
8,0 |
96 |
mazare verde boabe |
10,0 |
8,5 |
0,5 |
72 |
mazare boabe fina |
9,0 |
8,5 |
0,4 |
67 |
pasta de tomate |
15,4 |
5,4 |
1,0 |
94 |
sos picant |
11,1 |
2,6 |
0,8 |
64 |
spanac cu orez |
2,0 |
2,0 |
6,0 |
90 |
suc de tomate |
4,6 |
1,1 |
|
23 |
supa concentrata de conopida |
2,7 |
1,8 |
2,0 |
20 |
supa concentrata de telina |
3,6 |
1,5 |
2,0 |
23 |
tocana de legume |
3,1 |
1,2 |
6,0 |
73 |
tomate umplute cu orez |
7,0 |
1,5 |
8,0 |
109 |
urzici conservate |
5,4 |
2,3 |
0,4 |
35 |
vinete in bulion |
2,5 |
1,1 |
0,5 |
19 |
vinete in ulei |
2,4 |
1,8 |
8,0 |
92 |
zacusca de legume cu vinete |
4,4 |
1,1 |
3,4 |
54 |
zarzavat pentru ciorbe |
2,5 |
1,4 |
1,5 |
26 |
zarzavat pentru supe |
2,7 |
1,2 |
1,7 |
41 |
castraveti in otet |
1,5 |
0,6 |
|
9 |
gogosari intregi in otet |
3,0 |
0,8 |
|
15 |
gogosari taiati in otet |
2,6 |
0,7 |
|
14 |
salata de varza rosie |
3,0 |
1,0 |
|
16 |
salata de sfecla rosie |
8 |
1,0 |
|
37 |
varza acra |
3,3 |
1,2 |
|
18 |
cartofi deshidratati |
77,0 |
7,4 |
0,4 |
350 |
ciuperci deshidratate |
30,8 |
41,7 |
1,7 |
313 |
morcovi |
61,4 |
9,0 |
1,5 |
303 |
fasole boabe |
4,7 |
23,0 |
1,7 |
303 |
linte boabe |
52,0 |
25,0 |
1,8 |
337 |
mazare boabe |
53,0 |
21,5 |
1,9 |
323 |
Laptele si derivatele lui (% la 100g aliment)
Denumire aliment |
Glucide |
Proteine |
Lipide |
Calorii |
lapte de vaca integral |
4,8 |
3,5 |
3,6 |
67 |
lapte de vaca cu 3% grasime |
4,8 |
3,5 |
3,0 |
62 |
lapte de vaca cu 2% grasime |
4,9 |
3,5 |
2,0 |
53 |
lapte de vaca cu 1,7% grasime |
4,9 |
3,5 |
1,7 |
50 |
lapte de vaca cu 1,5% grasime |
5,0 |
3,5 |
1,5 |
49 |
lapte smantanit |
5,0 |
3,5 |
0,1 |
38 |
lapte de bivolita |
4,9 |
5,6 |
6,5 |
104 |
lapte de oaie |
4,6 |
6,0 |
7,5 |
113 |
lapte de capra |
4,5 |
3,5 |
3,7 |
67 |
lapte de vaca batut integral |
3,9 |
3,5 |
3,6 |
64 |
lapte de vaca batut degresat |
4,0 |
3,4 |
0,1 |
31 |
lapte extra |
3,0 |
4,0 |
4,0 |
67 |
lapte gras |
4,0 |
3,2 |
2,6 |
54 |
lapte degresat |
3,9 |
3,2 |
0,1 |
30 |
chefir |
4,0 |
4,0 |
2,8 |
59 |
sana |
4,0 |
3,5 |
3,6 |
64 |
lapte praf din lapte normalizat |
40,0 |
27,0 |
24,0 |
498 |
lapte praf din lapte partial degresat |
45,0 |
30,0 |
16,0 |
456 |
branza foarte grasa de vaca |
7,0 |
11,0 |
15,5 |
218 |
branza grasa de vaca |
4,5 |
13,0 |
9,0 |
155 |
branza slaba de vaca |
4,0 |
17,0 |
1,2 |
97 |
branza slaba de vaca din lapte praf |
5,0 |
17,5 |
0,8 |
100 |
branza de burduf |
1,5 |
24,0 |
26,0 |
346 |
branza telemea de oaie |
1,0 |
10,9 |
24,0 |
305 |
branza telemea de vaca |
1,0 |
17,0 |
17,2 |
243 |
cascaval dobrogea-penteleu |
1,0 |
25,0 |
19,0 |
334 |
cascaval penteleu |
1,0 |
25,0 |
19,0 |
283 |
branza Olanda |
0,2 |
30,7 |
23,0 |
340 |
branza Schweizer |
0,5 |
26,0 |
26,0 |
350 |
branza Ludus |
1,5 |
20,6 |
25,8 |
324 |
branza topita Bradet |
3,0 |
17,7 |
16,3 |
236 |
branza topita Cedar |
2,5 |
16,6 |
19,6 |
260 |
branza topita Schweizer cu smantana |
1,5 |
17,2 |
24,1 |
301 |
branza topita Medias |
5,4 |
18,9 |
13,8 |
228 |
branza topita grasa |
1,0 |
30,0 |
9,0 |
211 |
branza crema |
1,7 |
10,2 |
28,7 |
316 |
smantana 20% |
3,1 |
3,5 |
20,0 |
213 |
smantana 30% |
2,5 |
2,5 |
30,0 |
300 |
Grasimile alimentare (de origine animala si vegetala)
(% la 100g aliment)
Denumire aliment |
Glucide |
Proteine |
Lipide |
Calorii |
unt 80% |
2,5 |
8,0 |
80,0 |
806 |
unt 75% |
2,5 |
6,0 |
75,0 |
732 |
unt 65% |
2,3 |
5,0 |
65,0 |
634 |
untura de porc |
|
0,2 |
99,6 |
927 |
untura de gasca |
|
0,5 |
99,0 |
923 |
seu topit |
|
0,3 |
99,4 |
927 |
ulei de floarea soarelui |
|
|
100 |
930 |
ulei de soia |
|
|
100 |
930 |
ulei de germeni de porumb |
|
|
100 |
930 |
margarina 82% |
|
0,5 |
82,0 |
766 |
Fructele (% la 100g aliment)
Denumire aliment |
Glucide |
Proteine |
Lipide |
Calorii |
afine |
13,9 |
0,7 |
0,6 |
66 |
agrise |
9,5 |
1,0 |
0,4 |
47 |
ananas |
119 |
0,4 |
0,2 |
52 |
banane |
15,7 |
1,3 |
0,6 |
73 |
caise |
11,7 |
1,0 |
1,0 |
53 |
cantalup |
6,9 |
0,8 |
1,0 |
30 |
capsuni |
7,4 |
0,8 |
0,6 |
39 |
cirese |
15,0 |
1,0 |
0,3 |
68 |
coacaze rosii |
8,0 |
1,4 |
0,4 |
42 |
coacaze negre |
10,7 |
1,2 |
0,5 |
53 |
coarne |
16,9 |
0,7 |
0,4 |
76 |
corcoduse |
10,2 |
0,6 |
0,1 |
45 |
dude |
14,5 |
1,3 |
0,6 |
81 |
fragi de padure |
9,8 |
1,3 |
1,0 |
57 |
grape-fruit |
6,5 |
0,6 |
0,2 |
31 |
gutui |
12,0 |
0,5 |
0,5 |
56 |
lamai |
6,0 |
1,0 |
0,3 |
31 |
mandarine |
9,0 |
0,8 |
0,2 |
42 |
macese |
21,8 |
4,1 |
1,2 |
127 |
mere |
14,5 |
0,3 |
0,4 |
64 |
mure |
14,0 |
1,4 |
1,4 |
76 |
pepene galben |
5,0 |
0,5 |
1,0 |
23 |
pepene verde |
5,4 |
0,5 |
1,0 |
29 |
pere |
14,6 |
0,6 |
0,4 |
66 |
piersici |
11,0 |
0,9 |
0,1 |
50 |
portocale |
10,0 |
0,8 |
0,2 |
47 |
prune |
16,8 |
0,6 |
0,1 |
72 |
struguri |
17,6 |
0,8 |
0,10 |
85 |
visine |
12,6 |
1,0 |
0,5 |
60 |
zmeura |
10,7 |
1,3 |
0,3 |
54 |
caise fara samburi |
68,0 |
5,2 |
0,4 |
304 |
curmale cu samburi |
74,0 |
1,9 |
0,6 |
317 |
macese cu seminte |
62,2 |
2,2 |
0,7 |
270 |
mere uscate |
70,0 |
1,4 |
0,20 |
311 |
pere uscate |
70,0 |
2,4 |
0,4 |
300 |
smochine |
58,0 |
4,3 |
1,3 |
267 |
stafide |
71,0 |
2,5 |
0,5 |
306 |
alune in coaja |
12,0 |
14,0 |
62,0 |
683 |
arahide |
14,0 |
26,0 |
43,7 |
570 |
masline |
8,5 |
25,0 |
44,0 |
460 |
nuci in coaja |
13,0 |
19,0 |
58,7 |
636 |
seminte de dovleac |
7,0 |
35,0 |
47,0 |
613 |
seminte de floarea soarelui |
9,0 |
27,0 |
50,0 |
612 |
seminte de soia |
22,0 |
38,0 |
20,0 |
432 |
seminte de soia degresata |
38,0 |
50,0 |
10,0 |
381 |
suc de mere |
17,4 |
0,1 |
|
72 |
suc de mere concentrat |
64,0 |
0,5 |
|
264 |
suc de pere |
14,0 |
0,1 |
|
58 |
suc de prune |
13,7 |
0,1 |
|
56 |
suc de struguri |
20,0 |
0,1 |
|
83 |
suc de tomate |
5,0 |
1,0 |
|
25 |
suc de zmeura |
12,0 |
0,2 |
|
50 |
compot de caise |
14,0 |
0,5 |
|
59 |
compot de cirese |
14,0 |
0,5 |
|
59 |
compot de gutui |
17,0 |
0,5 |
|
57 |
compot de mere |
17,0 |
0,3 |
|
71 |
compot de pere |
20,0 |
0,2 |
|
83 |
compot de piersici |
11,5 |
0,6 |
|
50 |
compot de prune |
15,0 |
0,4 |
|
63 |
compot de visine |
13,6 |
0,4 |
|
57 |
Cerealele si derivatele (% la 100g aliment)
Denumire aliment |
Glucide |
Proteine |
Lipide |
Calorii |
paine de grau alba (0-70%) |
45,9 |
8,6 |
1,2 |
234 |
paine de grau alba cu cartofi |
47,7 |
8,5 |
1,0 |
223 |
paine alba fara sare (fiina 700) |
47,1 |
7,6 |
1,0 |
225 |
franzela Bucuresti (faina 600) |
48,3 |
8,5 |
2,0 |
234 |
franzela Bucuresti (fana 700) |
46,7 |
7,4 |
1,0 |
223 |
franzela Dambovita (faina 800) |
47,2 |
7,9 |
2,0 |
228 |
franzela Dambovita (faina 950) |
46,2 |
8,1 |
3,0 |
225 |
paine neagra (faina 1350) |
41,7 |
7,3 |
3,0 |
203 |
paine integrala (faina 1500) |
47,0 |
8,4 |
3,0 |
230 |
paine graham |
43,2 |
7,3 |
5,0 |
211 |
paine de secara (faina 2000) |
44,2 |
6,2 |
5,0 |
212 |
batoane cu lapte |
51,1 |
10,5 |
4,0 |
290 |
chifle extra |
47,5 |
9,8 |
1,9 |
252 |
chifle cu lapte si calciu |
49,4 |
7,6 |
8,0 |
241 |
cornuri Sinaia |
51,2 |
11,1 |
4,1 |
298 |
faina de grau (extractie 30%) |
73,6 |
10,8 |
0,9 |
354 |
faina de grau (extractie 75%) |
72,9 |
11,0 |
1,1 |
354 |
faina de grau (extractie 85%) |
71,3 |
11,5 |
1,4 |
352 |
faina de secara |
74,6 |
8,9 |
1,2 |
353 |
faina de porumb |
72,1 |
9,6 |
1,7 |
351 |
arpacas de orz |
72,0 |
9,5 |
1,5 |
348 |
Orez decorticat |
75,8 |
7,6 |
1,0 |
298 |
Gris |
73,3 |
11,2 |
0,8 |
354 |
paste fainoase obisnuite |
75,9 |
9,6 |
1,0 |
360 |
paste fainoase cu ou |
79,1 |
10,2 |
2,2 |
386 |
fulgi de grau |
73,5 |
12,5 |
1,5 |
366 |
fulgi de orez |
80,6 |
7,6 |
0,6 |
367 |
fulgi de ovaz |
65,3 |
13,7 |
5,7 |
377 |
fulgi de porumb |
71,3 |
8,3 |
6,3 |
384 |
pufuleti |
70,9 |
10,6 |
5,7 |
387 |
taietei proteinizati |
72,0 |
11,8 |
2,2 |
364 |
Carnea, pestele si produsele lor (% la 100g aliment)
Denumire aliment |
Glucide |
Proteine |
Lipide |
Calorii |
carne de vaca slaba |
|
20,4 |
2,2 |
104 |
carne de vaca semigrasa |
|
17,0 |
7,0 |
134 |
carne de vaca grasa |
|
14,0 |
20,0 |
243 |
carne de vitel slaba |
|
22,0 |
3,0 |
118 |
carne de vitel semigrasa |
|
20,5 |
6,8 |
149 |
carne de porc grasa |
|
15,0 |
32,0 |
359 |
carne de porc semigrasa |
|
16,3 |
23,0 |
281 |
carne de porc slaba |
|
20,4 |
6,3 |
142 |
carne de oaie slaba |
|
20,0 |
6,5 |
144 |
carne de oaie semigrasa |
|
17,0 |
28,0 |
331 |
carne de miel |
|
18,0 |
20,0 |
260 |
carne de gaina slaba |
|
20,0 |
5,0 |
128 |
carne de gaina grasa |
|
19,0 |
9,5 |
167 |
carne de curca slaba |
|
24,5 |
8,5 |
179 |
carne de curca grasa |
|
20,6 |
15,3 |
227 |
carne de gasca semigrasa |
|
18,4 |
20,0 |
260 |
carne de gasca grasa |
|
16,0 |
35,0 |
392 |
carne de rata |
|
19,6 |
8,0 |
155 |
carne de cal |
1,0 |
21,0 |
2,5 |
113 |
carne de caprioara |
|
20,0 |
1,9 |
100 |
carne de iepure |
|
22,0 |
1,0 |
98 |
carne de mistret |
|
22,0 |
2,5 |
114 |
creier de bovine |
|
10,5 |
9,0 |
127 |
ficat de bovine |
4,0 |
20,0 |
5,0 |
146 |
ficat de porc |
3,0 |
19,0 |
6,0 |
146 |
rinichi de bovine, de porc |
|
18,0 |
5,0 |
120 |
inima de bovine |
0,8 |
16,0 |
3,5 |
101 |
carnati afumati de porc |
|
13,0 |
29,0 |
323 |
carnati Bicaz |
|
12,5 |
20,0 |
237 |
carnati caltabos |
|
12,8 |
31,5 |
345 |
carnati Harghita |
0,8 |
17,0 |
26,0 |
315 |
carnati Mehedinti |
|
10,0 |
17,6 |
205 |
carnati Muntenia |
|
11,0 |
25,0 |
278 |
carnati Plai |
1,9 |
14,0 |
43,0 |
465 |
carnati tibles |
1,6 |
8,0 |
25,0 |
272 |
carnati Trandafir |
1,7 |
11,7 |
27,4 |
310 |
cremwursti |
1,2 |
11,0 |
21,6 |
251 |
leberwurst |
1,2 |
10,4 |
25,9 |
288 |
leber Litoral |
1,1 |
15,4 |
21,1 |
264 |
Parizer |
1,0 |
10,8 |
22,0 |
253 |
parizer de porc |
1,0 |
12,2 |
14,7 |
191 |
parizer dietetic |
1,7 |
14,3 |
11,5 |
173 |
salam Bihor, Bucuresti, Muntenia |
0,6 |
11,5 |
25,0 |
282 |
salam Miorita, Mistretul, de porc |
0,6 |
10,5 |
29,5 |
320 |
salam Siretul |
1,1 |
13,3 |
17,3 |
220 |
salam de vara |
0,8 |
14,0 |
35,0 |
386 |
salam Victoria |
1,3 |
14,9 |
8,1 |
142 |
salam de tip Sibiu |
|
26,5 |
43,0 |
508 |
sunca, muschi tiganesc |
|
23,0 |
24,0 |
317 |
sunca Muntenia |
7,2 |
10,8 |
6,5 |
134 |
toba |
1,0 |
10,0 |
17,5 |
208 |
pateuri, paste de carne |
2,3 |
12,2 |
21,0 |
255 |
carne tocata pentru mici |
1,0 |
12,3 |
16,9 |
212 |
carne tocata pentru parjoale |
4,9 |
9,0 |
9,9 |
149 |
carne tocata pentru sarmale |
6,2 |
8,3 |
32,5 |
362 |
carne de porc cu fasole boabe |
9,0 |
5,5 |
8,4 |
137 |
carne de vita cu fasole boabe |
9,4 |
10,0 |
6,0 |
135 |
piept condimentat cu fasole boabe |
12,0 |
5,9 |
5,8 |
127 |
salam cu fasole boabe |
13,0 |
7,1 |
6,6 |
144 |
carne de porc cu mazare |
10,0 |
7,8 |
10,0 |
166 |
babusca |
|
17,3 |
4,5 |
113 |
calcan |
|
17,0 |
2,0 |
88 |
cod |
|
19,0 |
1,0 |
87 |
crap |
|
18,9 |
2,8 |
104 |
crap de elesteu |
|
16,0 |
1,0 |
159 |
heringi de primavara (slabi) |
|
19,1 |
6,5 |
139 |
heringi de vara, toamna, iarna (grasi) |
|
17,7 |
18,5 |
245 |
macrou |
|
22,0 |
10,0 |
183 |
morun |
|
17,5 |
4,7 |
115 |
nisetru |
|
18,5 |
11,7 |
237 |
platica |
|
16,9 |
3,0 |
78 |
salau |
|
19,4 |
9,0 |
83 |
scrumbii de Dunare |
|
14,2 |
26,0 |
300 |
somn pana |
|
16,8 |
18,8 |
244 |
stavrid |
|
18,8 |
4,0 |
114 |
stiuca |
|
19,0 |
4,0 |
82 |
crap sarat |
|
24,4 |
4,4 |
141 |
heringi slabi, sarati |
|
19,0 |
6,2 |
135 |
heringi grasi, sarati |
|
19,0 |
19,0 |
250 |
scrumbii de dunare, sarati |
|
20,0 |
20,7 |
274 |
stiuca sarata |
|
22,8 |
5,0 |
98 |
icre de crap |
|
25 |
3,0 |
130 |
icre de Manciuria |
|
35,0 |
12,0 |
255 |
icre negre (caviar) |
|
26,0 |
15,0 |
246 |
icre de stiuca |
|
27,0 |
1,5 |
125 |
babusca in sos tomat |
4,5 |
11,0 |
8,8 |
145 |
caras in sos tomat |
5,4 |
9,3 |
9,0 |
144 |
crap in sos tomat |
3,5 |
11,0 |
9,0 |
143 |
macrou in ulei |
2,0 |
19,4 |
21,5 |
280 |
macrou in sos tomat |
2,8 |
16,6 |
14,6 |
215 |
merlucius in sos picant |
3,0 |
19,0 |
14,0 |
209 |
sardina in ulei |
2,0 |
17,8 |
20,7 |
266 |
sardina in sos tomat |
2,2 |
16,0 |
11,0 |
177 |
sardina in sos marinat |
2,0 |
17,7 |
12,5 |
190 |
stravid in ulei |
2,0 |
17,0 |
18,0 |
237 |
stravid in sos tomat |
2,5 |
15,4 |
4,0 |
110 |
stravid in sos tomat cu legume |
5,0 |
10,7 |
8,0 |
138 |
stravid in suc propriu |
3,5 |
17,2 |
8,7 |
151 |
stiuca in sos tomat |
2,8 |
14,2 |
4,0 |
123 |
paste de peste |
5,6 |
14,7 |
14,5 |
21 |
1. Ce este diabetul?
Diabetul zaharat este o tulburare complexa a metabolismului energetic al organismului (centrala atomo-electrica ce produce energie in organism), care include modificari lipidice (obezitate, grasimi crescute in sange, in ficat si in muschi), glucidice (hiperglicemie, depunearea glucidelor pe proteine) si proteice (consumarea proteinelor - organismul se mananca pe el insusi).
In aceasta boala organismul nu produce sau nu poate utiliza insulina . Insulina este necesara organismului pentru a putea folosi zaharul. Insulina ia zaharul din sange si il introduce in celule. Fara insulina zaharul se acumuleaza in sange si nu intra in celule. Fara zahar, celulele se vor infometa si vor suferi de lipsa de energie. In timp, zaharul crescut acumulat in sange (glicemii mari, hemoglobina glicozilata >7-7,5%) va strica ochii, rinichii, nervii, vasele de sange si inima dvs.
Faptul ca ati aflat ca aveti diabet va speriat cu siguranta. Nu intrati insa in panica! Diabetul zaharat este o boala serioasa, dar oamenii cu diabet pot duce o viata lunga, sanatoasa si fericita . Si dumneavoastra puteti de asemenea avind foarte mare grija de dvs. Cititi cu atentie informatiile din acest site si veti trai fericiti pana la adanci batraneti, numai insa daca le veti si aplica!
1. Simptomele diabetului zaharat
Principalele semne si simptome ale diabetului zaharat sunt:
1. Urinat des . Frecvent pacientul cu diabet netratat trebuie sa se scoale si noaptea din somn pentru a merge la baie.
2. Sete continua si consumarea unor cantitati mari de apa. Se poate ajunge la consumarea a 4-6 litri de apa pe zi, ceea ce trebuie sa fie un semnal de alarma.
3. Cresterea poftei de mancare. Apare mai rar decat primele doua, dar este totusi un semn valoros.
4. Scaderea in greutate. Aparent ciudata, mai ales in conditiile in care se asociaza cu o pofta de mancare mai mare si un consum mai mare de alimente, ea este totusi explicata prin imposibilitatea organismului de a utiliza mancarea si tendinta la autodigestie pentru supravietuire (organismul se mananca pe el insusi daca nu poate folosi mancarea).
5. Alte simptome: oboseala, iritabilitate, vedere tulbure.
Aceste manifestari, mai ales cand sunt prezente impreuna au o mare valoare si ar trebui sa conduca intotdeauna la o testare a glicemiei pentru a vedea daca aveti diabet. In tipul 1 de diabet aceste simptome apar de regula cu 1-3 luni inaintea punerii diagnosticului, iar in tipul 2 de diabet cu 5-10 ani inainte , in tot acest timp organismul fiind macinat zilnic de diabet.
2. Clasificarea diabetului zaharat
1. Tipul 1 - caracterizat de distrugerea celulelor producatoare de insulina (celule ?) din pancreas, de obicei conducand la lipsa totala de insulina. Apare mai ales la copii si tineri, dar poate afecta si oamenii maturi. In lipsa aportului din afara de insulina (prin injectii) apare cetoacidoza si deces.
a) Autoimun - Sistemul imun confunda celulele producatoare de insulina (celule ?) din pancreas cu ceva strain organismului, de ex. cu niste microbi si incearca din rasputeri sa lupte impotriva lor, incercind in mod gresit sa salveze organismul de ele. Din pacate mai intotdeauna si reuseste.
b) Idiopatic - Idiopatic este un termen medical care inseamna necunoscut. Sper ca pe viitor sa fie folosit cat mai rar.
2. Tipul 2 - caracterizat prin prezenta unei cantitati mai mari de insulina decat la omul normal, dar pe care organismul nu o poate folosi din diverse motive sau printr-o cantitate mai mica fata de normal, fara insa a lipsi cu desavarsire. Acesta cantitate mica de insulina prezenta "orice ar fi" explica de ce nu apare cetoacidoza in acest tip de diabet. Ea nu este din pacate suficienta insa si pentru a baga zaharul din sange in celule si astfel va apare acumularea lui in sange (hiperglicemie) si distrugerea organismului.
3. Alte tipuri specifice - sunt tipuri de diabet in care se cunoaste cu exactitate cauza. Din pacate in prezent proportia lor este aproape neinsemnata. Sper ca pe viitor sa schimbam aceasta situatie caci "A sti inseamna a cunoaste cauza" (Aristotel).
a) Defecte genetice ale functiei celulei producatoare de insulina din pancreas (celula beta);
b) Defecte genetice ale actiunii insulinei;
c) Boli ale pancreasului cu totul (pancreatita data de consumul de alcool);
d) Boli hormonale;
e) Diabet indus prin medicamente sau substante chimice
f) Infectii
g) Forme rare produse prin mecanisme mediate imunologic
h) Sindroame genetice asociate uneori cu diabet
4. Diabet gestational - este acel diabet caracterizat prin descoperirea lui pentru prima oara in timpul sarcinii.
3. Ce este diabetul de tip 1?
Diabetul zaharat tip 1 este o boala caracterizata prin cresterea foarte mare a zaharului din sange (glucoza crescuta - glicemie mare), distrugerea totala a celulelor din pancreas care secreta insulina (celule beta-pancreatice), ducand la lipsa completa de insulina, cu evolutie spre cetoacidoza (glicemie mare + prezenta cetonelor in sange + sange acid, acru) si deznodamant fatal daca nu se intervine prin tratament substitutiv cu insulina. Acesti pacienti au o dependenta vitala fata de tratamentul cu insulina in lipsa caruia nu pot supravietui. Sunt individualizate doua subtipuri :
- Autoimun (1A): distrugerea celulelor din pancreas care secreta insulina (beta-pancreatice) este realizata prin mecanisme autoimune;
- Idiopatic (1B): mecanismele care realizeaza distrugerea celulelor beta pancreatice nu sunt cunoscute.
Diabetul zaharat tip 1 este o forma de boala care se inregistreaza in aproximativ 10% din persoanele cu diabet din tara noastra. Ea se caracterizeaza printr-o lipsa toatala a secretiei de insulina, debut relativ brusc cu simptome evidente (urinat des, sete continua, cresterea poftei de mancare, slabire) si tendinta la cetoacidoza (glicemie mare + prezenta cetonelor in sange + sange acid, acru). Aceasta forma de boala poate fi intalnita la toate varstele, dar caracterizeaza mai ales pacientii la care boala debuteaza sub 30 ani. Sub aceasta varsta aproape toti pacientii sunt insulino-dependenti.
4. Ce este diabetul de tip 2?
Diabetul zaharat tip 2 este o boala caracterizata prin cresterea foarte mare a zaharului din sange (glucoza crescuta - glicemie mare) ce are 2 cauze:
a) Distrugerea partiala a celulelor din pancreas care secreta insulina (celule beta-pancreatice), ducand la lipsa partiala de insulina (ceea ce explica lipsa evolutiei spre cetoacidoza);
b) Rezistenta organismului la actiunea insulinei, astfel incat se poate ajunge chiar la situatia in care nivelul insulinei in sange este mult mai mare decat la un om obisnuit, dar ea neputind fi folosita, zaharul nu poate intra in celule si glicemia nu scade.
Majoritatea pacientilor diabetici (circa 85% din cazuri) prezinta diabet zaharat tip 2. Forma tipica este cea care apare dupa varsta de 40 ani la persoane cu exces de greutate, cu o perioada de evolutie cu diabet inaintea punerii diagnosticului lunga (de ordinul lunilor sau anilor), simptomatologia de debut stearsa sau absenta si fara tendinta la cetoacidoza.
Cel putin initial, capacitatea secretorie de insulina a pancreasului este relativ pastrata raspunzand bine la dieta si tratament oral, cu pastile. Aproximativ 80% din diabeticii de tip 2 au fost sau sunt obezi in momentul diagnosticarii.
5. Diagnostic diabet zaharat
Diagnosticul diabetului zaharat are la baza determinarea glicemiei (concentratia zahararului in sange) din sangele venos (plasma venoasa mai exact). Exista 3 modalitati de a pune diagnosticul:
1. Prezenta simptomelor clasice de diabet (sete mare, urinat des si mult, pierdere in greutate neexplicata, foame) SI o glicemie ? 200mg/dl recoltata oricand in timpul zilei, indiferent de timpul trecut de la ultima masa sau cat de copioasa a fost aceasta.
SAU
2. Daca glicemia pe nemancate, dimineata, dupa 8 ore de post este ? 126 mg/dl atunci se pune diagnosticul de diabet zaharat. Se va repeta insa determinarea si in zilele urmatoare pentru confirmarea diagnosticului.
SAU
3. Daca glicemia pe nemancate, dimineata, dupa 8 ore de post este mai mica de 126 mg/dl atunci se face un asa numit test de toleranta la glucoza. Astfel, dimineata pe nemancate (post de 8 ore) se recolteaza o glicemie pe vena, se beau 75 g de glucoza (in 300 ml apa, preferabil cu putina lamaie) si se testeaza din nou glicemia peste 2 ore (intre timp nu se mananca, nu se fumeaza, nu se face efort, etc.). Daca la 2 ore de la ingerarea glucozei glicemia este mai mare de 200 mg/dl se pune diagnosticul de diabet zaharat.
6. Diagnostic prediabet
Diagnosticul prediabetului este foarte important, deoarece aveti astfel posibilitatea de a trata diabetul inca din fasa. Prediabetul este de doua feluri: 1. Alterarea glicemiei a jeun (forma mai usoara); 2. Toleranta alterata la glucoza (forma mai grava, "99% diabet") .
Diagnosticul are la baza testul de toleranta la glucoza , ce consta in testarea glicemiei pe nemancate (dimineata, dupa un post de 8-10 ore), ingerarea a 75g de glucoza (preferabil cu putina lamaie) si recoltarea apoi a inca unei glicemii la 2 ore (intre timp nu se mananca, nu se bea decat apa, nu se fumeaza, nu se face efort, etc.).
Daca glicemia pe nemancate recoltata din vena este <126 mg/dl si glicemia la doua ore este in intervalul 140-199 mg/dl, se pune diagnosticul de toleranta alterata la glucoza.
Daca glicemia pe nemancate recoltata din vena este in intervalul 100-125 mg/dl si glicemia la doua ore este <140 mg/dl, se pune diagnosticul de alterarea glicemiei a jeun.
Ce este prediabetul?
Inainte ca cineva sa aiba diabet aproape intotdeauna exista un prediabet. Prediabetul se caracterizeaza prin valori crescute ale zaharului din sange (glicemie crescuta), dar nu suficient de mult pentru a fi diagnosticat ca diabet. Se apreciaza ca 15% din oamenii peste 40 de ani au prediabet. S-a dovedit ca in prediabet se produc leziuni importante organismului, in special inimii si sistemului circulator.
Diagnosticul prediabetului este foarte important, deoarece aveti astfel posibilitatea de a trata diabetul inca din fasa. Prediabetul este de doua feluri: 1. Alterarea glicemiei a jeun (forma mai usoara); 2. Toleranta alterata la glucoza (forma mai grava, "99% diabet") .
Diagnosticul are la baza testul de toleranta la glucoza , ce consta in testarea glicemiei pe nemancate (dimineata, dupa un post de 8-10 ore), ingerarea a 75g de glucoza (preferabil cu putina lamaie) si recoltarea apoi a inca unei glicemii la 2 ore (intre timp nu se mananca, nu se bea decat apa, nu se fumeaza, nu se face efort, etc.).
Daca glicemia pe nemancate recoltata din vena este <126 mg/dl si glicemia la doua ore este in intervalul 140-199 mg/dl, se pune diagnosticul de toleranta alterata la glucoza.
Daca glicemia pe nemancate recoltata din vena este in intervalul 100-125 mg/dl si glicemia la doua ore este <140 mg/dl, se pune diagnosticul de alterarea glicemiei a jeun.
Daca luati masurile necesare pentru a aduce glicemia la normal atunci cand aveti prediabet puteti sa intarziati aparitia diabetului zaharat de tip 2, uneori atat de mult incat nu mai are timp sa se dezvolte in aceasta viata.
Pentru aceasta trebuie sa slabiti cu 5-10% din greutatea actuala si sa faceti cel putin 30 de minute de sport pe zi (sau cel putin 150 minute pe saptamana - nu se pune aici efortul depus la servici, treba in casa, piata, etc, ci 30 minute in plus, doar pentru prevenirea diabetului). In felul acesta va reduceti riscul de a evolua spre diabet cu 58%. Prevenirea diabetului, cel putin teoretic se poate face si cu pastile (metformin, acarboza sau troglitazona), dar efectul de preventie este redus la jumatate si efectele secundare nu sunt de neglijat. De aceea, o infima schimbare in stilul de viata va poate salva de la diabet si nu numai.
Din momentul in care aflati ca aveti prediabet riscul de a evolua la diabet in urmatorii 3 ani este de 11% (unul din 10 oameni cu prediabet vor face diabet in urmatorii 3 ani), majoritatea cazurilor de conversie la diabet aparind in urmatorii 10 ani punerii diagnosticului de prediabet.
Urmatoarele persoane au risc crescut de a face diabet de tip 1:
- persoanele cu predispozitie genetica (grupe HLA-DR3/DR4); se face analiza genetica (scumpa, greu accesibila);
- persoanele cu o ruda de gradul 1 cu DZ tip 1;
- persoanele cu anticorpi antiinsulari; se face analiza sangelui pentru determinarea anticorpilor (scumpa, dar accesibila);
- geamanul fara diabet al unui pacient cu DZ tip 1;
- descendenti din parinti cu DZ tip 1 (pe mai multe generatii, de ex. daca aveti un bunic, un strabunic,etc).
Urmatoarele persoane au risc crescut de a face prediabet si diabet de tip 2:
- geamanul monozigot al unui pacient cu DZ tip 2 (50%);
- rude de gradul 1 obeze ale unui pacient cu DZ tip 2 (50%);
- femeile care au nascut un copil cu greutate mare la nastere (peste 3000g) (45%);
- persoanele apartinind unui grup etnic cu prevalenta mare a diabetului (romanii au prevalenta mica a diabetului);
- persoanele virstnice (peste 60 ani), sedentare si hipertensive (30%);
- persoanele obeze (25%);
- persoanele cu rude de sange cu diabet (inclusiv bunici, strabunici) (25%).
2. Ce este hiperglicemia?
In momentul de fata aveti diabet, ceea ce inseamna ca trebuie sa va confruntati cu o serie de probleme ce tin de aceasta boala. Una din aceste probleme este HIPERGLICEMIA . Ea apare din cand in cand la toti pacientii cu diabet si poate deveni o problema foarte serioasa daca nu o tratati! Hiperglicemia este cauza majora a multor complicatii ce apar la oamenii cu diabet. De aceea este foarte important sa stiti ce este hiperglicemia, care sunt manifestarile ei si cum se trateaza.
Hiperglicemia este un termen tehnic care inseamna multa glucoza in sange (popular: mult zahar in sange, de unde si parerea mea ca oamenii cu diabet sunt niste dulci). Aceasta crestere a glucozei in sange apare atunci cand organismul nostru nu are suficienta insulina sau nu o poate utiliza corespunzator.
Hiperglicemia are multiple cauze . De exemplu, daca aveti DZ tip 1 este posibil sa nu fi facut o doza suficienta de insulina; daca aveti DZ tip 2, organismul poate avea suficienta insulina (uneori chiar in plus!) dar nu o poate folosi corespunzator. Hiperglicemia apare daca mancati mai mult decat ati planuit (conform regimului) sau ati facut mai putin efort decat va era recomandat. Stresul provocat de o alta boala ca o raceala sau o gripa poate fi o cauza. Si alte stresuri cum ar fi certurile familiale, probleme la scoala sau in dragoste pot fi o cauza de hiperglicemie.
Hiperglicemia poate fi prevenita practicind un bun control al diabetului. Smecheria consta in a invata cum sa detectati si sa tratati hiperglicemia din timp, inainte de a deveni periculoasa!
Principalele semne si simptome ale hiperglicemiei sunt: 1. Valori crescute ale glucozei in sange; 2. Valori crescute ale glucozei in urina; 3. Urinari frecvente (chiar in timpul noptii!); 4. Sete importanta.
Este foarte important sa va testati cat mai des valoarea glicemiei in sange si sa tratati cu importanta hiperglicemia, caci altfel riscati sa dezvoltati complicatii ale diabetului, care sunt extrem de grave. Daca aveti DZ tip 1, riscul cel mai mare este de a dezvolta cetoacidoza. Ceto acidoza apare atunci cand organismul nu are suficienta insulina, fara de care glucoza nu poate fi folosita drept conbustibil. Astfel, organismul va folosi grasimile pentru furnizarea energiei. Ati fi tentat sa spuneti: "Ok! asta inseamna ca o sa slabesc!", ceea ce suna optimist. De fapt lucrurile sunt extrem de grave si amenintatoare pentru viata dumneavoastra. Folosind grasimile drept sursa de energie organismul produce niste deseuri foarte toxice numite cetone , care for fi eliminate partial prin urina. Din nefericire ritmul de formare depaseste cu mult ritmul de eliminare, astfel incat cetonele se vor acumula in sange si vor duce la un fel de intoxicatie, in care sangele este acid ("acru") prin prezenta cetonelor => ceto + acid = CETO ACIDOZA . Cetoacidoza sau "coma diabetica" este amenintatoare de viata si trebuie tratata imediat.
Principalele semne si simptome ale cetoacidozei sunt: 1. Dificultati de respiratie; 2. Mirosul respiratiei a mere acre (de acetona); 3. Greata si chiar varsaturi; 4. Gura foarte uscata.
Puteti sa va scadeti nivelul glicemiei (zaharul din sange) facind efort sub forma unor exercitii fizice , alergat sau simplul mers pe jos (plimbari lungi si dese prin parcuri, evitind caldura deosebita vara si frigul iarna). Totusi, daca nivelul glicemiei este peste 240 mg/dl, trebuie neaparat sa va verificati urina pentru a vedea daca sunt cetone in ea (prin introducerea unui cartonas special care se coloreaza). Daca sunt prezente cetone in urina nu faceti efort fizic! Cand faceti efort fizic si cetonele sunt prezente nivelul glicemiei poate creste si mai mult.
Scaderea cantitatii de glucide (hidrati de carbon - zahar, dulce) care se mananca odata sau in total pe zi (sau cel mai adesa respectarea regimului medical!!!). Vorbiti cu medicul dumneavoastra si cereti sfatul pentru modificarile in dieta.
Daca efortul fizic si dieta nu sunt de ajuns, atunci medicul dumneavoastra va poate modifica cantitatea de insulina sau medicamente sau orele de administrare.
3. Ce este cetoacidoza?
Ceto acidoza apare atunci cand organismul nu are suficienta insulina, fara de care glucoza nu poate fi folosita drept conbustibil. Astfel, organismul va folosi grasimile pentru furnizarea energiei. Ati fi tentat sa spuneti: "Ok! Asta inseamna ca o sa slabesc!", ceea ce suna optimist. De fapt lucrurile sunt extrem de grave si amenintatoare pentru viata dumneavoastra. Folosind grasimile drept sursa de energie organismul produce niste deseuri foarte toxice numite cetone , care for fi eliminate partial prin urina. Din nefericire ritmul de formare depaseste cu mult ritmul de eliminare, astfel incat cetonele se vor acumula in sange si vor duce la un fel de intoxicatie, in care sangele este acid ("acru") prin prezenta cetonelor => ceto + acid = CETO ACIDOZA . Cetoacidoza sau "coma diabetica" este amenintatoare de viata si trebuie tratata imediat.
Cetoacidoza poate apare la pacientii cu DZ tip 1 . Ea nu apare la pacientii cu DZ tip 2 deoarece la acesti pacienti exista intotdeauna o secretie minima de insulina care sa impiedice formarea si acumularea cetonelor in sange, dar nu suficienta pentru a mentine glicemia la valori normale. La pacientii cu DZ tip 2 poate apare o situatie de hiperglicemie foarte grava, ce poate duce la coma si care se numeste coma hiperosmolara (noncetozica).
Prezenta cetonelor in sange inseamna ca diabetul dumneavoastra nu este deloc bine echilibrat si ca o sa vi se faca rau in curind daca nu luati masuri! Tratamentul cetoacidozei se face de regula in spital, dar puteti sa preveniti aparitia ei invatind care sunt semnele premonitorii si bine inteles testindu-va cu regularitate glicemia (nivelul glucozei in sange), glicozuria (nivelul glucozei in urina) si prezenta cetonelor in urina (un cartonas ca testul de sarcina care se coloraza specific).
Cetoacidoza apare de obicei treptat. Daca apar varsaturile, atunci cetoacidoza poate apare in cateva ore. Primele simptome sunt: 1. Dificultati de respiratie; 2. Mirosul respiratiei a mere acre (de acetona); 3. Greata si chiar varsaturi; 4. Gura foarte uscata; 5. Urinari frecvente; 6. Glicemie mare; 7. Prezenta cetonelor in urina.
Daca nu se intervine apar si alte simptome : 1. Stare de oboseala continua; 2. Piele uscata sau inrosita; 3. Greata, varsaturi sau dureri abdominale; 4.Dificultati de respiratie serioase (respiratii scurte si adanci); 5. Mirosul respiratiei a mere acre (de acetona); 6. Dezorientare, confuzie.
Cetoacidoza este extrem de periculoasa! Daca aveti simptome din cele mentionate mai sus luati legatura cu un medic de urgenta sau mergeti la camera de garda a celui mai apropiat spital. Este bine sa mentionati ca aveti diabet pe orice fel de document ce puteti sa pastrati la dvs. pentru situatii deosebite.
Cum puteti afla daca nivelul cetonelor este ridicat? Simplu! Exista teste asemanatoare celor de glicemie care testeaza nivelul cetonelor in urina. Nivelul cetonelor (prin test in urina) trebuie cercetat la un interval de 4-6 ore atunci cand glicemia este peste 240 mg/dl (testata simplu cu un glucometru sau un test de culoare), daca va imbolnaviti (de ex. raceala sau gripa) sau daca aveti simptome sugestive din randul celor mentionate mai sus. Daca ati vomitat de mai mult de 2 ori in ultimile 4 ore si testul in urina arata prezenta cetonelor trebuie sa luati legatura de urgenta cu un medic!!!
Nu faceti exercitii fizice cand testul in urina arata prezenta cetonelor! Prezenta lor arata si un slab control al diabetului si nevoia urgenta de a face modificarile necesare pentru a obtine un control metabolic mai bun - luati legatura cu medicul dvs.
Principalele 3 cauze ale cetoacidozei sunt:
1. Nu aveti suficienta insulina . Se poate ca doza de insulina pe care o faceti de obicei sa fie prea mica sau este posibil ca organismul dvs. sa aiba nevoie temporar de o cantitate mai mare de insulina datorita unei boli cum ar fi raceala sau gripa. Daca insulina nu este in cantitate suficienta, organismul dvs. va folosi grasimile pentru a produce energie, dar si cetone din pacate.
2. Nu ati mancat suficient . Adesea, cand oamenii se simt rau au tendinta sa nu mai manance si astfel nivelul cetonelor creste. Cetonele pot creste uneori si numai daca uitati sa luati pranzul.
3. Nivelul glicemiei este foarte scazut . In aceste conditii organismul trebuie sa foloseasca grasimile pentru a produce energie si bine inteles cetonele vor creste in sange (si in urina). Daca descoperiti un nivel crescut de cetone in urina de dimineata, o explicatie ar putea fi o scadere semnificativa a glicemiei in cursul noptii. pentru a vedea daca asa stau lucrurile trebuie sa faceti o glicemie pe test la ora 3 noaptea, una dimineata si o dozare de cetone tot dimineata. daca la ora 3 este o glicemie mica (<60-70 mg/dl), iar dimineata glicemia si eliminarea de cetone sunt mari, adresati-va medicului dvs. pentru modificarea (scaderea) dozei de seara
4. Hipoglicemia
Hipoglicemia este un termen medical care inseamna un nivel scazut al concentratiei zaharului (mai exact a glucozei) in sange (sub 50 mg/dl). Hipoglicemiile usoare sau medii (fara pierderea starii de constienta) reprezinta pretul pe care un pacient de obicei insulino-tratat il plateste pentru obtinerea unui echilibru metabolic bun. Hipoglicemiile severe fac si ele parte din acelasi pret. Printr-o buna educare a pacientilor insa, ele pot fi evitate.
Hipoglicemia severa sau coma hipoglicemica se defineste prin pierderea starii de constienta sau prin incapacitatea pacientului de a actiona coerent pentru a iesi din hipoglicemie, fiind necesara interventia unei alte persoane. Putini sunt pacientii insulino-tratati care in decurs de 5 ani sa nu fi facut cel putin o coma hipoglicemica. In ultimii 10 ani, paralel cu scaderea numarului comelor cetoacidozice, numarul comelor hipoglicemice a crescut in mod simtitor.
Semnele si simptomele hipoglicemiei sunt: 1. Tremuraturi ale mainilor; 2. Ameteli; 3. Transpiratii; 4. Foame; 5. Dureri de cap; 6. Piele palida si umeda; 7. Instabilitate emotionala (de ex. plans fara motiv); 8. Miscari greoaie, mai ciudate; 9. Convulsii; 10. Scaderea atentiei, confuzie; 11. Furnicaturi in jurul gurii; 12. Ochi stralucitori.
Nu toti pacientii cu diabet simt cand au o hipoglicemie . Unii pacienti isi pierd cunostinta si fac astfel o coma hipoglicemica fara sa simta absolut nimic inainte. Cel mai frecvent ei au diabet de mai multi ani, au neuropatie (afectarea nervilor in cadrul diabetului), au un tratament intensificat (mai multe prize de insulina sau mai multe pastile), au alte tratamente pentru inima sau tensiune. Alti pacienti simt hipoglicemia, dar in timp simptomele se pot modifica si pot deruta, pacientul nemaifiind sigur ca este sau nu o hipoglicemie. Toate acestea sunt un foarte bun motiv sa va testati cat mai des glicemia si sa ii invatati pe cei din jur (acasa si la servici macar) cum se manifesta hipoglicemia si cum se trateaza ea.
Probleme dificile de diagnostic ridica un diabetic, gasit in coma la domiciliu si pentru care familia nu poate da relatii privind circumstantele si momentul instalarii comei. In aceasta situatie, dilema majora pentru medic este aceea a diagnosticului diferential, intre coma diabetica cetoacidotica (glicemie foarte mare) si coma hipoglicemica (glicemie foarte mica). Intrucat atitudinea terapeutica in aceste doua situatii este total diferita, cunoasterea semnelor de diferentiere este deosebit de importanta.
Criteriul |
Coma hipoglicemica |
Coma cetoacidozica |
Cauze |
Scaderea aportului alimentar
Cresterea activitatii fizice
Supradozarea de insulina
Consum de alcool |
Stari infectioase
Intreruperea insulinoterapiei
Intoleranta digestiva
Situatii stresante |
Instalare |
Relativ rapid (ore) sau foarte rapid (minute) |
Lenta, pe mai multe ore sau zile |
Clinic
- Respiratia
- Mirosul respirului
- Piele
- Limba
- Pupile
- Globi oculari
- Musculatura
- Reflexe
- Presiune arteriala
- Puls |
Normala sau haraita
Nesemnificativ
Umeda*, palida
Umeda
Marite
Tonus normal
Tonus crescut, contractii, convulsii
Exagerate, degetele se departeaza la gadilatul in talpa
Usor crescuta, normala
Plin, normal
|
Dese, scurte si adanci.
Acetona
Uscata
Uscata, prajita
Normale
Tonus scazut (moi)
Foarte relaxata
Normale, slabe sau absente, degetele se apropie la gadilatul in talpa
Usor scazuta, normala
Slab
|
Biochimic
- Glucoza in urina
- Cetone in urina
- Glicemie pe test
- pH-ul sangelului
- Numar globule albe
|
Absenta, slab pozitiva
Absenta, rar slab pozitiva
Scazuta
Nomal
Normal , mic (<10000/mm3)
|
Intens pozitiva
Intens pozitiva
Crescuta
Scazut
Mare (>10000/mm3)
|
*In caz de afectare a nervilor din piele (neuropatie sudomotorie), transpiratiile pot lipsi.
Cauzele hipoglicemiilor severe sunt (in ordinea frecventei lor): 1. Aport glucidic scazut; 2. Efort muscular crescut; 3. Supradozarea de insulina; 4. Consumul de alcool. Cele mai multe hipoglicemii severe se datoresc asocierii a doi sau mai multi factori. La tineri, ele se datoresc cel mai adesea necorelarii aportului glucidic cu orele de efort fizic crescut sau consumului circumstantial de alcool fara aport concomitent de alimente.
Administrara unei doze mari de insulina in scop de sinucidere este rara, mai frecvent la femei, pe un teren depresiv, in conditii sociale defavorabile. Ocazional, o coma hipoglicemica poate aparea la pacientii tratati cu doze prea mari din sulfonilureice din a doua generatie. In acest caz hipoglicemiile pot fi prelungite si severe. Tratamentul lor este similar cu cel al comei hipoglicemice insulinice.
Hipoglicemiile severe , recunoscute la vreme si tratate promt, au un prognostic foarte bun. Eventuale tulburari functionale cerebrale minore nu pot fi detectate decat prin teste psihologice de finete. Cand durata hipoglicemiei depaseste 5–10 ore, coma este profunda, iar valoarea glicemiei este foarte mica (sub 25 mg/dl), recuperarea totala este de cele mai multe ori posibila, dar necesita o perioada de tratament mai prelungita (mai multe ore sau zeci de ore).
O gravitate mare o prezinta hipoglicemiile severe si profunde, care dureaza de mai mult de 10 ore si care, de multe ori, se datoresc administrarii unei doze repetate de insulina (in special insuline cu absorbtie lenta). Gravitatea acestora poate fi legata de doua complicatii care pot surveni: (a) inslatarea unui accident vascular cerebral sau a unui infarct miocardic, care includ in mod automat un factor independent de mortalitate crescuta; (b) instalarea encefalopatiei posthipoglicemice sau a unei hemoragii retiniene masive cu pierdera vederii, ambele situatii putand deteriora grav capacitatea pacientului de a se autoingriji. In cazurile cele mai severe, pacientul poate ramane partial sau total decerebrat, devenind pentru tot restul vietii un dependent social. Mortalitatea prin coma hipoglicemica variaza intre 1,5% si 25%. Procentele mari se inregistreaza la varstnici, cu vechime mare a bolii si cu multiple complicatii cronice.
Tratamentul hipoglicemiei usoare si medii este simplu si cu rezultat prompt. Cel mai simplu mod de a ridica nivelul glicemiei este de a manca ceva dulce, de ex. zahar cubic, bomboane, suc de fructe. Este bine sa aveti intotdeauna o sursa de zahar la indemana pentru a fi folosita in caz de hipoglicemie. Algoritmul de tratament este urmatorul: la orice semn de hipoglicemie va faceti o glicemie pe test (din deget) si daca valoarea este mica (<50-60 mg/dl, dar daca simptomele sunt clare chiar si la 60-70 mg/dl) mancati ceva dulce (de ex. 2 cubulete de zahar sau un mar). Dupa 15-20 de minute repetati glicemia pe test si daca valoarea este tot mica si simptomele nu au trecut mai mancati ceva dulce. Dupa ce va reveniti nu uitati sa mancati in mod normal, fara sa mai sariti mesele.
Netratata la timp, hipoglicemia se poate inrautatii si puteti sa va pierdeti total cunostinta. Un pacient confuz poate indeplini in mod automat ceea ce i se cere si se poate alimenta astfel la comanda celor din jur . Nu acelasi lucru se intampla cu un pacient complet inconstient. In acest caz cei din jurul dvs. trebuie sa intervina in felul urmator: 1. Sa nu va dea insulina; 2. Sa nu va dea da mancare sau de baut daca sunteti complet inconstient; 3. Sa nu isi bage mainile in gura dvs; 4. Sa va faca o injectie cu glucagon (se face exact ca insulina, 1mg subcutanat sau intramuscular); 5. Sa dea telefon la salvare (965).
Daca interventia este rapida, rezultatul poate fi spectaculos. Bolnavul devine constient in cateva minute, trezindu-se ca dintr-un somn profund. Dezorientarea initiala dispare curand dupa un aport suplimentar de glucide. Si in cazul interventiei familiei si in cazul interventiei medicului de la salvare, daca in primele 30 minute revenirea starii de constienta nu s-a obtinut, pacientul trebuie transportat de urgenta la spitalul cel mai apropiat. Aceasta situatie survine, de regula, la pacientii aflati in coma hipoglicemica prelungita sau la cei la care, din eroare diagnostica, s-au efectuat doze repetate de insulina.
In cazul in care pacientul nu este spitalizat, el trebuie sa ia legatura cu medicul care il ingrijeste obisnuit, sfatuindu-se asupra urmatoarelor doze de insulina, stiut fiind ca, dupa o hipoglicemie severa, cel putin pentru o perioada de timp (uneori ore, alteori zile) necesarul de insulina poate fi mai mic decat cel obisnuit. Daca doza de insulina nu se scade, hipoglicemia se poate repeta, impunand internarea pentru reajustarea dozei si, eventual, pentru detectarea cauzei hipoglicemiei, la prima vedere neidentificabila. La pacientii insulino-dependenti recent descoperiti, poate fi vorba de instalarea remisiei tranzitorii; in cursul sarcinii, se poate datora scaderii necesarului insulinic datorita transferului de insulina fetala (secretata de copil) in circulatia sistemica a mamei; la persoanele diabetice de lunga durata poate arata instalarea unei insuficiente renale cronice (afectare severa a rinichiului).
6. Ce este diabetul de sarcina?
Diabetul gestational (de sarcina) reprezinta orice grad de intoleranta la glucide (valori mai mari decat normal ale glicemiei), cu debut sau prima recunoastere in timpul sarcinii. Aceasta inseamna ca femeia in cauza nu se stia cu diabet (desi diabetul poate exista si inainte de sarcina!) si a descoperit in timpul sarcinii ca are glicemia (zaharul in sange) mai mare decat este normal.
Diagnosticul de diabet gestational se mentine numai pe durata sarcinii . Dupa nastere, daca diabetul persista el va fi catalogat de tip 1, 2 (cel mai frecvent) sau secundar, in functie de situatie. Daca dupa nastere glicemia revine la normal, trebuie stiut faptul ca mama are un risc foarte mare de a dezvolta diabet gestational la o sarcina ulterioara sau chiar diabet in afara sarcinii.
In timpul sarcinii placenta are grija de copil, iar hormonii secretati de ea il ajuta sa cresca. In acelasi timp, acesti hormoni blocheaza actiunea insulinei secretate de mama in corpul acesteia. Aceasta problema se numeste insulinorezistenta si face ca organismul mamei sa foloseasca foarte greu insulina. Nevoia de insulina poate creste in aceste conditii pana la de trei ori.
Diabetul gestational apare atunci cand organismul mamei nu poate produce si utiliza toata insulina de care este nevoie in timpul sarcinii . Fara insulina, glucoza nu poate parasi sangele spre a fi transformata in energie in celule. Ea se acumuleaza in sange pana la nivele mari, situatie numita hiperglicemie.
Diagnosticul de diabet gestational se pune astfel:
Metoda general recomandata pentru descoperirea diabetului gestational consta in efectuarea: 1. unui test scurt de toleranta la glucoza oral cu 50 g glucoza dupa a 24-a saptamana a sarcinii (cand starea de rezistenta la insulina atinge platoul maxim), urmat 2. de un test cu 100g de glucoza daca este cazul.
1. Acest test are avantajul ca se poate efectua in oricare moment al zilei, nefiind nevoie ca persoana investigata sa fie pe nemancate. Se ingera o cantitate de 50g glucoza si se testeaza glicemia la o ora. O valoare a glicemiei la 1 ora >139 mg/dl (>7,8 mmol/l) este considerata de Asociatia Americana de Diabet (ADA) ca valoare-limita de la care este necesara efectuarea unui test oral de toleranta la glucoza cu 100 g glucoza.
2. Testul se face dimineata, dupa un post nocturn de 8-14 ore si dupa cel putin 3 zile de dieta nerestrictiva (mai mult de 200g de glucide pe zi) si activitate fizica nerestrictionata. Pe parcursul testului, gravida trebuie sa ramana culcata si sa nu fumeze. Diagnosticul, conform criteriilor ADA, se bazeaza pe existenta a cel putin doua valori mai mari decat urmatoarele nivele (valori ale glicemiei in plasma venoasa): pe nemancate >95 mg/dl (>5,3 mmol/l); la 1h >180 mg/dl (>10,0 mmol/l); la 2h >155 mg/dl (>8,6 mmol/l); la 3h >140 mg/dl (>7,8 mmol/l).
Criteriile de diagnostic ale Organizatiei Mondiale a Sanatatii (OMS) difera de cele ADA . Astfel, OMS recomanda, in cazul in care testul scurt cu 50 g glucoza oral este pozitiv (glicemia la 1h >139 mg/dl), efectuarea testului cu 75g glucoza care este interpretat conform criteriilor OMS.
Daca nu este diagnosticat si tratat cu cea mai mare atentie, diabetul gestational va duce la afectarea fatului si aparitia complicatiilor in cursul sarcinii, la nastere si imediat dupa aceea, dar si pe termen lung, evidente in copilarie sau la adultul tanar.
Daca fatul este afectat in primul trimestru atunci poate apare avort spontan, intarziere precoce in dezvoltarea intrauterina si malformatii congenitale. Daca hiperglicemia apare in trimestrul doi de sarcina pot apare ulterior tulburari comportamentale si ale intelectului. Daca afectarea se produce in ultimul trimestru copilul poate avea o greutate mai mare decat normalul la nastere si va avea un risc crescut pentru obezitate si diabet zaharat in cursul vietii.
Nivelul crescut de glucoza pe care il primeste fatul prin intermediul placentei va stimula secretia lui de insulina pentru a scapa de acest surplus de zahar. Primind o cantitate de energie mai mare decat este necesar pentru crestere, fatul va depune surplusul sub forma de grasime si se vor ingrasa, ajungand sa fie la nastere mai mare si mai greu decat este normal (=macrosomie). Ei pot avea probleme la nivelul umerilor in cursul nasterii si dificultati de respiratiei dupa nastere. Datorita faptului ca secretia de insulina este mare, iar dupa nastere aportul de glucoza mic, poate apare o scadere sub normal a glucozei in sange (hipoglicemie). S-a demonstrat ca bebelusii cu nivele mari ale secretiei de insulina au risc crescut pentru a deveni obezi si a dezvolta diabet de tip 2 la varsta adulta.
7. Cauzele diabetului de tip 1
Diabetul de tip 1 apare prin distrugerea in totalitate (initial mai poate persista un timp o mica parte) a celulelor speciale din pancreas care secreta insulina. Aceste celule sunt numite celule beta pancreatice.
Cine distruge celulele beta pancreatice? Celulele beta pancreatice sunt omorate de niste celule numite limfocite T citotoxice . Este absolut normal ca limfocitele T citotoxice sa existe in organismul nostru si indeplinesc aici rolul de a ne apara de infectii, adica fac parte din sistemul imunitar. Ceva se intampla si brusc aceste celule uita ca celulele beta pancreatice sunt ale noastre si trebuie aparate de inamici si din contra, devin ferm convinse ca ele sunt de fapt un invadator al organismului, o bacterie ucigasa si din celule ce trebuie aparate devin astfel cel mai important dusman. Exista si niste anticorpi indreptati impotriva celulelor beta, (anticorpi antiinsulari, anti-GAD), dar s-a dovedit clar in prezent ca ei nu le fac absolut nimic acestora, ci sunt pur si simplu un "martor inocent" al luptei care se da intre celulele T citotoxice si noul lor inamic, celula beta pancreatica.
De ce ajung celulele T citotoxice sa creada ca celulele beta pancreatice sunt inamicul public nr. 1? In primul rand exista o susceptibilitate, o tendinta mostenita de la parinti, bunici, strabunici si strastrabunici de a "lua teapa", a fi pacaliti irecuperabil de acel ceva care zapaceste celulele T citotoxice in asa masura incat sa creada ca ceva propriu organismului este de fapt strain si rau.
Riscul pentru o persoana de a face diabet de tip 1 in toata viata este de 0,4% in populatia generala (din 1000 nou-nascuti "doar" 4 vor face boala in toata viata lor), insa creste la 6% (de 15 ori mai mult ca in populatia generala) daca exista in familie o ruda de gradul 1 care face la un moment dat diabet de tip 1. Cel mai mare risc de a face diabet de tip 1 il are fratele/sora geaman(a) al unui pacient cu diabet de tip 1, daca au fost gemeni de tip monozigot (s-au format din aceasi celula ou, au trait in aceasi camaruta in burtica si au supt la aceeasi placenta) si acest risc este de 50-70%. Tot e bine ca nu este 100%! Dar de ce nu este 100%? Pentru ca factorul mostenit nu este singurul care duce la aparitia bolii. Nu este suficient ca celulele T citotoxice sa fi "pacalibile", trebuie sa vina acel ceva sa le pacaleasca si culmea e ca uneori se mai si "prind" de farsa si scapam ca "prin urechile acului".
Cine pacaleste celulele T citotoxice? Daca as sti cu siguranta v-as spune si voua si as lua si premiul Nobel. Asa ca o sa dau un raspuns evaziv: FACTORI DE MEDIU. Si din acest moment incepem sa ne dam cu presupusul....Totusi exista si un sambure de adevar. Ganditiva ca in ultimii 100 de ani diabetul de tip 1 a crescut ca pondere astronomic, in conditiile in care baza genetica, materialul care se mosteneste nu s-a schimbat semnificativ (este nevoie de mii de ani pentru astfel de modificari genetice). Ceea ce s-a modificat la fel de "astronomic" sunt FACTORII DE MEDIU. Plauzibil.
Care sunt factorii de mediu ce corup celulele T citotoxice sa distruga celulele beta pancreatice? Geau de spus cu siguranta pentru ca intre momentul in care actioneaza ei si aparitia simptomelor de boala trece mult timp, chiar ani de zile si e usor sa te pacalesti. Totusi nu suntem nici noi asa de neajutorati si incet, incet am vazut ca sunt cateva lucruri care se tot repeta la cei care fac diabet de tip 1, si anume: infectii virale, factori alimentari si nutritionali, nitriti, nitrati, nitrozamine, etc. Sa le luam la rand si poate reusim sa intelegem cate ceva...
Factorii virali, cum ar fi Enterovirusurile (mai ales unul numit Coxsackie B4, care s-a gasit in pancresul unor pacienti ce au murit de diabet tip 1), virusul rubeolic (da sindromul de rubeola congenitala daca face gravida rubeola si astfel poate apare diabet de tip 1 - vaccinul antirubeolic minimizeaza astazi aceasta problema), citomegalovirusul si inca vreo 5 mai putin importanti (credem noi!) pot fi o posibila explicatie. Atentie! Nu trebuie facuta confuzia intre cauza aparitiei bolii (adica ceea ce determina celulele T citotoxice sa omoare celulele beta pancreatice) si cauza aparitiei bruste a simtomelor de diabet (declansarea bolii clinice, evidenta cu ochiul liber). Astfel, daca te imbolnavesti de diaree sau varicela sa zicem si dupa 1-2 saptamani "faci" diabet de tip 1 inseamna ca acum 5 ani ceva "misterios" a pacalit celulele T citotoxice sa omoare celulele beta pancreatice, a urmat un razboi crunt "pe viata si pe moarte" intre acestea, in ultima vreme majoritatea bataliilor le-a castigat celula T citotoxica, armata celulelor beta pancreatice fiind rarita substantial (au mai ramas vreo 10%) si acum, "colac peste pupaza" vine o calamitate naturala (infectia), care pur si simplu este mult prea mult de suportat pentru bietele celule pancreatice ramase si urmeaza capitularea, pierderea razboiului si aparitia semnelor clinice ale bolii. Este evident ca nu din cauza infectiei "de acum" ai facut diabet de tip 1, ci din cauza a ceva ce a actionat acum cativa ani si poate acum nici nu mai e. Daca nu era infectia "de acum" sa precipite lucrurile ar fi aparut peste o luna sa zicem o sperietura grozava sau o suparare mare, care daca e urmata apoi de aparitia diabetului de tip 1, ne poate face sa credem complet eronat ca din cauza sperieturii sau supararii am facut diabetul de tip 1. Daca nu aparea nici sperietura, nici supararea diabetul ar fi devenit manifest clinic (la vedere) poate dupa 6 luni sau 1 an si uneori la 1-2 zile dupa ce o pisica neagra ne-a trecut calea, ceea ce ii determina pe respectivii sa creada ca pisica neagra este cauza diabetului de tip 1 pe care l-au facut evident imediat dupa nefericitul eveniment.
Laptele de vaca consumat in primele luni de viata a fost asociat (s-au facut studii pe oameni si e chiar "pe bune") cu o rata mai mare de aparitie a diabetului de tip 1. Unii cercetatori spun ca proteinele in cantitate mai mare in dieta bebelusilor este factorul de risc si cei care primesc lapte de vaca au avut in general o cantitate mai mare de proteine in dieta decat cei alimentati natural. Totul este foarte controversat, cu argumente pro si contra din care trebuie sa retinem ca alimentatia naturala timp de 6 luni este este aur curat pentru bebelusi ("ieftin si bun" - previne multe alte boli la copil si apoi la adult) si ne scuteste de procese de constiinta.
Carenta, lipsa vitaminei D a fost asociata cu un risc mai mare de a face diabet de tip 1. In studiul EURODIAB in care a participat si tara noastra, administrarea de suplimente de vitamina D la copii a dus la o rata mai mica de aparitie a diabetului de tip 1 in perioada cat au fost ei urmariti. Vitamina D este buna si pentru prevenirea rahitismului, dar nu poti sa o dai oricat pentru ca da intoxicatie cu vitamina D, care e grava.
Rolul nitratilor, nitritilor si nitrozaminelor in aparitia diabetului de tip 1 este de mare interes in prezent. Un exemplu de nitrozamina este substanta numita Streptozotocin, care este folosita pentru a induce aparitia la un soricel (si la oameni, dar nu se mai da acum ca se stie!) a diabetului de tip 1 (apare "instant si sigur"). Evident ca nu mancam streptozotocin, dar mancam salam si alte alimente cu nitriti si nitrati, care in burta, in intestinul gros sunt transformate in nitrozamine si nitrozamide. Nitrati sunt si in apa de la robinet si dupa ce o bem se transforma in nitrozamine in burta, se absorb cu alimentele si de aici probleme...Ipoteza a fost confirmata pana acum prin urmarirea unor oameni ce au "luat la bord" o cantitate mai mare sau mai mica de nitrati si nitriti in Suedia, Colorado (SUA), Finlanda si provincia Yorkshire din Anglia. V-am speriat? Nu cred ca trebuie sa devenim paranoici peste noapte, dar eu mi-as lua unele masuri de precautie acum ca tot stiu ca e posibil asa ceva.
Rolul deficitului de zinc in aparitia diabetului de tip 1 a fost investigat pornind de la observatia ca o substanta numita aloxan si care este folosita in mod curent pentru a determina aparitia diabetului de tip 1 la soricei isi exercita efectul "criminal" prin reducerea nivelului de zinc liber. Adica soriceii raman fara zinc si fac diabet de tip 1. S-a analizat continutul in zinc din apa de baut din Devon si Cornwall din Anglia si s-a descoperit ca in zonele in care zincul (si se pare ca si magneziul) era intr-o cantitate mai mare diabetul de tip 1 era mai rar.
Mai sunt multe ipoteze interesante care asteapta confirmare prin studii populationale si pe care poate le voi prezenta cand vor fi considerate macar "partial dovedite".
In final trebuie sa facem cateva precizari. Nu orice diabet tratat cu insulina este diabet de tip 1. Exemple de diabet altul decat de tip 1 si care se trateaza cu insulina sunt de exemplu diabetul gestational si diabetul de tip 2 (in anumite situatii). Atunci cand se cunoste cu siguranta cauza unei boli se spune care este aceasta in 1-2 fraze, iar cand nu se stie care este cauza se spune ceva de genul "este o cauza multifactoriala..." si se prezinta cateva pagini. Pana nu o sa vedeti o afirmatie pe 1-2 fraze sa stiti ca nu s-a descoperit cauza diabetului de tip 1 sau de orice tip ar fi el.
8. Cauzele diabetului de tip 2
Diabetul zaharat tip 2 este o boala caracterizata prin cresterea foarte mare a zaharului din sange (glucoza crescuta - glicemie mare) ce are 2 cauze:
a) Distrugerea partiala a celulelor din pancreas care secreta insulina (celule beta-pancreatice), ducand la lipsa partiala de insulina.
b) Rezistenta organismului la actiunea insulinei, astfel incat se poate ajunge chiar la situatia in care nivelul insulinei in sange este mult mai mare decat la un om obisnuit, dar ea neputind fi folosita, zaharul nu poate intra in celule si glicemia nu scade.
Este absolut normal ca in anumite situatii insulina sa nu isi mai faca efectul ei obisnuit. Se intampla foarte des la oamenii sanatosi. De ce nu creste glicemia (zaharul in sange) din moment ce insulina nu isi mai face efectul? Pentru ca organismul simte acest lucru si are o solutie pentru aceasta problema: cresterea destul de importanta a secretiei de insulina. Daca inainte era nevoie de sa zicem 25U/zi de insulina pentru a mentine glicemia medie (pe 24 ore) la 75mg/dl, acum este nevoie de exemplu de 100U/zi si organismul nu sta la discutii si le ofera. Dupa ce cauza care a determinat cresterea rezistentei la actiunea insulinei a trecut secretia de insulina scade si ea. Acest fenomen se intampla ori de cate ori suntem raciti sau facem vreo boala si nu il baga nimeni in seama. Glicemia nu creste, deci nu "facem" diabet.
De ce creste glicemia la pacientii cu diabet cand insulina nu isi mai face efectul? Pentru ca organismul nu reuseste sa cresca secretia de insulina pana la nivelul cerut de noua situatie. Luind exemplul de mai sus, am putea considera ca in urma stradaniilor sale pancreasul reuseste sa puna la dispozitie 75U/zi din cele 100U/zi cat i-au fost solicitate. Situatia poate fi descrisa astfel: avem o secretie de insulina de 3 ori mai mare decat la un om sanatos in conditii obisnuite, dar cu 25% mai mica decat la un om sanatos intr-o situatie speciala de crestere a rezistentei la insulina. Fara cele 25U/zi de insulina o cantitate de glucoza (zahar) nu va putea sa intre in celule si va ramane in sange, pe care il va indulci, adica va creste glicemia la sa zicem 150mg/dl. Si uite asa apare diabetul. Cu alte cuvinte, daca pancreasul ar reusi mereu sa creasca secretia de insulina la cat este nevoie pentru organism glicemia nu ar creste si nu ar mai face nimeni diabet. Suna bine.
De ce nu reuseste pancreasul sa isi cresca mereu secretia de insulina la cat este nevoie? Pentru ca a avut parte de atatia manageri incompetenti si corupti incat acum este in pragul falimentului. Astfel, desi in vremurile bune avea la dispozitie milioane de mici fabricute de insulina extrem de rentabile, treptat, politica sefilor de a face importuri numai de mancaruri dulci si grase, racoritoare care mai de care mai colorate, tutun la greu, etc. toate "la botu' calului" in fotoliu a dus la falimentarea treptata, una cate una (sa nu se prinda careva) a acestor fabrici. Pe masura ce numarul fabricutelor de insulina scade, adica pe masura ce dispar celulele beta pancreatice se intampla urmatorul fenomen: folosind acelasi exemplu de mai sus, daca la inceput (cu toate celulele beta intacte) pancresul raspundea prompt la solicitarea de a creste secretia la 100U/zi si ar fi putut sa o faca si la 300U/zi daca i s-ar fi cerut, treptat el reuseste sa isi creasca secretia la cele 100U/zi cat i se cere, dar mai greoi si cu mentiunea ca daca i s-ar cere mai mult ar putea sa mai creasca doar pana la 200U/zi...Treptat, treptat el creste secretia pana la 100/zi cat i se cere, dar ar putea sa mai creasca in plus pana la 150U/zi, apoi 130U/zi, apoi 110U/zi, apoi 100U/zi. Aici este un moment de cumpana. Ori "cedeaza" organismul si nu ii mai cere cele 100U/zi, ori secretia de insulina devine mai mica decat cerintele, deci insuficienta si glucoza care nu mai poate fi folosita va duce la cresterea glicemiei. Si apare diabetul. Si mai apare intrebarea: daca as fi stiut?...
Ce trebuie sa faci ca sa te alegi cu un diabet de tip 2? Reteta este relativ simpla si descrisa frecvent in filmele americane. Pentru cei ce nu o cunosc inca voi prezenta pe scurt ingredientele: 1. varsta ? 35 ani; 2. suprapondere (IMC?25); 3. prezenta in familie a unui diabet la rudele de gradul 1 sau 2; 4. lipsa de miscare (sedentarism); 5. Rasa/etnie (de ex. afro-americani, hispano-americani); 6. prediabet (IFG sau IGT) anterior depistat; 7. diabet de sarcina (gestational) anterior sau nasterea unui copilas ? 4 Kg; 8. hipertensiune (tensiunea arteriala ? 140/90 mmHg); 9. grasimi crescute in sange - HDL colesterol ? 35 mg/dl (atentie nu este vorba de colesterol total ci de o subfractie a lui numita HDLc !) si/sau trigliceride ? 250 mg/dl; 10. sindromul ovarelor polichistice; 11. istoric de boala vasculara; 12. alimente alese "pe spranceana" cu mult zahar si multe grasimi; 13. enervare din orice (stres); 14. fumat; 15. unele pastile luate mult timp. Vi se pare ca vi se potriveste?
Rudele de gradul 1 al unui pacient cu diabet de tip 2 au un risc de 20-40% de a face diabet de tip 2 in cursul vietii. Fratele geaman al unui pacient cu diabet de tip 2 are un risc de 80-99% de a face diabet de tip 2 in cursul vietii. Diabetul de tip 2 apare de 10 ori mai frecvent la obezii care au un parinte diabetic, fata de obezii cu istoric familial negativ.
Riscul unui obez (cu indicele masei corpului [Greutate(Kg)/Inaltime(m) 2 ] > 35) de a face diabet de tip 2 este de 40 de ori mai mare decat al unei persoane normoponderale (cu IMC<23). 85-85% din pacientii cu diabet de tip 2 sunt obezi.
Cel mai bine ar fi sa va dau un exemplu concret. O sa va povestesc ce au patit locuitorii din insula Nauru , situata in zona centrala a Oceanului Pacific.
Inainte de 1950, diabetul era extrem de rar in Nauru . Odata cu descoperirea si exploatarea depozitelor naturale de fosfat organic de pe insula (dupa 1950), nauruanii au devenit bogati si toata societatea lor a fost reconstruita dupa modelul visului american: baruri, discoteci, cinematografe, zeci de fast-food-uri, mii de oportunitati. Modul lor de viata s-a modificat radical peste noapte: alimentatia a devenit hipercalorica, bazata aproape exclusiv pe alimente rafinate importate, au devenit sedentari si obezi (inainte erau slabi morti si pricajiti, traind de azi pe maine ).
Concomitent, prevalenta diabetului a inceput sa creasca exponential. In 1975 se raporta o prevalenta a diabetului tip 2 de peste 30% la subiectii in varsta de peste 20 ani, de 13 ori mai mare decat cea a populatiei Caucaziene din Australia. Aceasta prevalenta ridicata este a doua in lume dupa cea inregistrata la indienii Pima la care, de asemenea, cresterea incidentei si prevalentei diabetului de tip 2 a urmat unor modificari similare ale stilului de viata. La aceste grupe etnice diabetul zaharat tip 2 s-a dezvoltat ca o problema nationala majora cu debut recent, asociata cu urbanizarea si modificarea socio-culturala.
Culmea e ca zacamintele de fosfat organic din Nauru s-au epuizat, americanii au plecat, naurienii au dat faliment si s-au cam intors la vechiul stil de viata. Se pare ca rata diabetului incepe sa scada....Ceva invataminte de aici?
1. GREUTATEA IDEALA
Pentru calcularea greutatii ideale se folosesc in mod curent 2 sisteme: indicele masei corporale si formula “Metropolitan Life Insurance” .
Indicele masei corpului (IMC) sau “Body Mass Index” (BMI) se calculeaza dupa formula : IMC = G reutate (kg)/I naltime (m) 2 .
Interpretarea greutatii corporale in functie de IMC se face astfel:
IMC (kg/m 2 ) |
Greutatea corporala |
18,5 – 24,9 kg/m 2
25,0 – 29,9 kg/m 2
30,0 – 34,9 kg/m 2
35,0 – 39,9 kg/m 2
peste 40 kg/m 2 |
Normala
Supragreutate
Obezitate gradul I
Obezitate gradul II
Obezitate gradul III (extrema) |
Formula “Metropolitan Life Insurance” ( asigurari de viata ) pentru calculul greutatii normale este ceva mai complicata dar mai precisa .
Pentru b a rbati: G reutatea (kg)=50+0,75·(I naltimea (cm)-150)+(V arsta (ani)-20)/4.
Pentru femei: valoarea formulei pentru barbati se inmulteste cu 0,9.
Cat trebuie sa fie glicemia?
In diabetul zaharat de tip 1 valorile controlului glicemic trebuie sa fie urmatoarele:
Parametrii |
Nivel adecvat |
Nivel neadecvat |
Glicemie capilara (pe test, din deget)
- Pe nemancate
- La 2 ore dupa masa
- La culcare |
91-120 mg/dl (5,1-6,5 mmol/l)
136-160 mg/dl (7,6-9 mmol/l)
110-135 mg/dl (6-7,5 mmol/l) |
>120 mg/dl (>6,5 mmol/l)
>160 mg/dl (>9 mmol/l)
>135 mg/dl (>7,5 mmol/l) |
Glicemie plasmatica (in laborator, din vena)
- Pe nemancate
- La 2 ore dupa masa |
110-139 mg/dl (6-7,7 mmol/l)
140-200 mg/dl (7,8-11,1 mmol/l) |
> 139 mg/dl (>7,7 mmol/l)
> 200 mg/dl (>11,1 mmol/l) |
Hemoglobina glicozilata (HbA1c) |
6,2-7,5% |
>7,5% |
In diabetul zaharat de tip 2 valorile controlului
Parametrii |
Nivel adecvat |
Nivel neadecvat |
Glicemie capilara (pe test, din deget)
- Pe nemancate
- La 2 ore dupa masa |
101-120 mg/dl (5,6-6,5 mmol/l)
126-160 mg/dl (7,1-9 mmol/l) |
>120 mg/dl (>6,5 mmol/l)
>160 mg/dl (>9 mmol/l) |
Glicemie plasmatica (in laborator, din vena)
- Pe nemancate
- La 2 ore dupa masa |
111-135 mg/dl (6,1-7,5 mmol/l)
146-180 mg/dl (8,1-10 mmol/l) |
> 135 mg/dl (>7,5 mmol/l)
> 180 mg/dl (>10 mmol/l) |
Hemoglobina glicozilata (HbA1c) |
6,6-7,5% |
>7,5% |
Pentru prevenirea hipoglicemiei nu se recomanda valori ale glicemiei <65 mg/dl (<3,5 mmol/l) in sangele capilar (pe test, din deget) sau <70 mg/dl (<4 mmol/l) in plasma venoasa (in laborator, din vena), daca urmati un tratament cu insulina sau sulfonilureice (maninil, diaprel, glurenorm, minidiab, glucotrol xl, amaryl, etc.).
Verificati-va glicemia acasa!
Obiectivul pacientilor cu diabet este sa isi mentina glicemia cat mai aproape de normal cu putinta, pentru a preveni sau intarzia aparitia complicatiilor la ochi, nervi, rinichi sau vasele de sange. Pentru aceasta este nevoie sa va urmariti cat mai des valoare glicemiei prin testare cu un glucometru (un mic aparat ca un pager ce testeaza glicemia).
Testarea se face prin inteparea cu un ac special sau cu un dispozitiv numit "inteparici" de regula in pulpa degetului, preferabil pe lateral, pentru a nu deranja suprafata folosita cel mai des a acestuia. In prealabil mainile trebuie spalate cu apa si sapun. Se pune o picatura de sange pe o bandeleta de test atasata anterior la glucometru, se asteapta putin (30 sec.) si pe ecranul aparatului apare valoarea glicemiei, de regula in mg/dl (unele aparate afiseaza in mmol/l).
Toate valorile glicemice trebuie notate intr-un carnetel special in care mai sunt notate evenimentele speciale (hipoglicemii, efort, infectii, stress, alimentatie, etc.). Acest carnetel este de o valoare deosebita pentru medicul ce va ingrijeste si ii va permite acestuia sa ia deciziile cele mai potrivite pentru sanatatea dvs.
Este bine sa va testati glicemia acasa daca: 1. urmati un tratament cu insulina sau pastile de diabet; 2. sunteti in tratament cu mai multe injectii de insulina pe zi; 3. sunteti insarcinata; 4. nivelul glicemiei se regleaza cu greutate; 5. aveti valori foarte mici sau foarte mari ale glicemiei (mai ales pe perioade scurte); 6. aveti valori mici ale glicemiei fara simptome de hipoglicemie.
Cauze posibile de erori la testare: 1. glucometrul este murdar; 2. temperatura glucometrului si/sau a testului nu este cea normala (a camerei); 3. o bandeleta de test expirata; 4. necalibrarea glucometrului pentru setul curent de teste; 5. picatura de sange aplicata pe test este prea mica.
In prezent glucometrul si testele necesare pentru o luna se dau gratuit de la centrele de diabet pentru persoanele cu diabet, cu varsta sub 30 ani, inregistrate in centrul respectiv. Pretul unui astfel de aparat este de aprox. 75$, iar testele pentru o luna va mai costa inca aprox. 30$ (evident, doar in cazul in care nu le primiti gratis). Pentru majoritatea dintre dvs. este o suma mult prea mare, dar folosirea corecta a unui astfel de aparat va poate prelungi viata uneori cu 10-15 ani daca nu mai mult.
In lipsa unui glucometru sau daca s-au terminat testele, puteti sa va faceti o idee despre glicemiile dvs. facind un test de glucoza in urina. Testul consta in introducerea unei bandelete (un cartonas) intr-un recipien cu urina dvs. si compararea culorii pe care o ia acesta dupa un timp scurt (1 min.) cu o scala de culoare de pe ambalajul produsului.
De o mare importanta in tipul 1 de diabet o are testarea prezentei cetonelor in urina. Cum puteti afla daca nivelul cetonelor este ridicat? Simplu! Exista teste asemanatoare celor de glicemie care testeaza nivelul cetonelor in urina. Nivelul cetonelor (prin test in urina) trebuie cercetat la un interval de 4-6 ore atunci cand glicemia este peste 240 mg/dl (testata simplu cu un glucometru sau un test de culoare), daca va imbolnaviti (de ex. raceala sau gripa) sau daca aveti simptome sugestive (dificultati de respiratie, mirosul respiratiei a mere verzi, greata si chiar varsaturi, gura foarte uscata, urinari frecvente, glicemie mare, dezorientare, confuzie). Daca ati vomitat de mai mult de 2 ori in ultimile 4 ore si testul in urina arata prezenta cetonelor trebuie sa luati legatura de urgenta cu un medic!!!
Nu faceti exercitii fizice cand testul in urina arata prezenta cetonelor! Prezenta lor arata si un slab control al diabetului si nevoia urgenta de a face modificarile necesare pentru a obtine un control metabolic mai bun - luati legatura cu medicul dvs.
1. O sa ma vindec de diabet?
Pe termen lung raspunsul la aceasta intrebare este favorabil. In prezent exista studii in diverse faze de finalizare care imi permit sa estimez ca in 5-10 ani administrarea insulinei nu se va mai face prin injectii ci prin alte metode (inhalator-ca la pacientii cu astm; prin intermediul unui pancreas artificial implantat in corp-in lucru momentan; etc.). In 10-15 ani se va gasi leacul pentru aceasta boala si medicii de diabet vor deveni someri (glumesc, noi vom da acest leac, vom face nutritie, boli de metabolism si probabil endocrinologie).
Pe termen scurt singura forma de diabet care se poate vindeca este diabetul gestational. Dupa nastere o femeie diagnosticata cu diabet zaharat poate (si o face frecvent) reveni la valori absolut normale ale glicemiei in afara oricarui tratament pentru diabet. Alteori, aceste valori normale ale glicemiei sunt mentinute cu un simplu regim de diabet. La o nastere viitoare exista o probabilitate foarte mare sa apara diabet de sarcina (gestational). De asemenea, pacienta trebuie urmarita periodic pentru ca riscul de aparitie a unui diabet (tip 1 sau 2) este foarte mare.
In tipul 1 de diabet , la 1-5 saptamani dupa descoperire poate apare o remisie (disparitie) tranzitorie (deci nu tine mult!) a diabetului. Ea poate fi totala , cu valori glicemice absolut normale fara nici un fel de tratament pentru diabet sau partiala , in care necesarul de insulina scade foarte mult, uneori el devenind aproape simbolic. Insulinoterapia este bine sa fie mentinuta insa si la un necesar infim de insulina pentru ca previne instalarea brutala a cetoacidozei la sfarsitul acestei "luni de miere" care este remisia tranzitorie. Remisia tranzitorie dureaza de obicei 1-3 maxim 6 luni . Nu se poate mari in nici un fel prin tratament medical sau nemedical (vraji, etc.) aceasta perioada. Dupa ce dispare remisia tranzitorie, necesarul de insulina creste, ajungind "la normal" .
In tipul 2 de diabet , din pacate evolutia diabetului a inceput de regula cu 5-10 ani inaintea diagnosticului si practic nu se mai poate face nimic in prezent. Evolutia este intr-un singur sens: de la dieta, efort fizic, pastile la insulina (in 10-15 ani). Atentie! Descantecele si leacurile babesti (care sunt uneori vandute ca lecuri de diabet!) nu ajuta , ci fac uneori foarte mult rau, in masura in care pacientul le alege in locul vizitei la medic, diagnosticarii corecte si tratamentului corect, medical. |